Prima constructie in zid, de plan trilobat, cu trei turle, a fost ridicata de monahul Misail Babeanu (fost logofat de taina), la 1745-1750, in vremea lui Constantin Mavrocordat si a lui Grigore al II-lea Ghica.
La 1777 ajunge ctitor Panait Babeanu, nepotul lui Misail. El reface biserica intre 1784 şi 1786, in vremea lui Mihai Sutu, si o picteaza in fresca, cu ajutorul lui Grigore Zugravul. Tot el adauga in apropiere 12 chilii pentru adapostirea unor vaduve sarmane, “obraze mai alese si calugarite”.
Biserica se prabuseste la cutremurul din 1838. Ea este reconstruita si repictata in acelasi an, iar pe peretii pronaosului sunt pictate portretele membrilor familiei donatoare: Misail, Panait, Ionita cu sotia sa Sofia si copiii lor Elena, Nicolae, Maria si Panait (Pana, curatorul restaurator).
In 1889, Mihai Babeanu restaureaza biserica de la fundatii si ii adauga exonartexul. Cu aceasta ocazie, frescele sunt acoperite de pictura in ulei realizata de un elev al lui Gheorghe Tattarescu.
Atunci se renunta la turla din mijloc, acoperisul si turnurile sunt acoperite cu tabla, picturile interioare sunt restaurate si casele invecinate, reamenajate. Dupa cutremurul din 1940, biserica a fost consolidata. Lucrari de restaurare au avut loc in 1965, 1977 si 1989.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu